FOTO Peste 50 de ani de mobilitate electrică Opel

Translating…

Opel a început cercetarea şi dezvoltarea sistemelor de propulsie electrică acum mai bine de cinci decenii, marca din Rüsselsheim fiind unul din pionierii industriei în acest domeniu.

Deja în 1968, Kadett B Stir-Lec I prezenta principiul „autonomiei extinse” care avea să intre ulterior în producţie cu Opel Ampera. Stir-Lec era alimentat de 14 baterii cu plumb, iar electricitatea care ţinea bateriile încărcate în mod constant era generată de un motor Stirling, sursa de energie termică fiind combustia, montat pe spate.

GALERIE FOTO

Doar trei ani mai târziu, Georg von Opel, nepotul fondatorului companiei, a înregistrat şase recorduri mondiale la volanul unui Opel Electro GT,  propulsat de două motoare electrice cuplate, care produceau 88 kW/120 CP. Energia a fost furnizată de un pachet de baterii nichel-cadmiu de 590 de kilograme şi, la o viteză constantă de 100 km/h, maşina avea o autonomie de 44 de kilometri. Viteza maximă de 188 km/h.

Opel Impuls şi Opel Twin

Cercetarea a făcut un pas înainte cu programul Opel Impuls în perioada 1990-97. Impuls I a fost un vehicul bazat pe Kadett, echipat cu un motor electric cu curent continuu de 16 kW, folosind celule de baterii de nichel-cadmiu cu electrolit lichid. Avea o autonomie de aproximativ 80 km şi o viteză maximă de 100 km/h. Acesta a fost urmat un an mai târziu de Impuls II, bazat pe un model Astra break. Folosea 32 de baterii cu plumb pentru a alimenta două motoare asincrone trifazate, oferind un total de aproximativ 45 kW/61 CP. Din 1993 până în 1997, Opel a realizat primul său program de testare pe scară largă pentru vehicule electrice cu Impuls III. O flotă de zece autovehicule Impuls III a fost testată pe insula germană Rügen, acoperind un total de peste 300.000 km. Cinci vehicule erau echipate cu baterii de nichel-cadmiu (45kWh), iar celelalte cinci au folosit baterii de capacitate ridicată, cu sodiu/clorură de nichel (42 kWh). Toate cele zece vehicule Impuls III erau echipate cu un motor asincron trifazat.

În 1992 a fost dezvăluit conceptul de succes, Opel Twin. Un motor cu trei cilindri, de 0,8 litri, pe benzină, care furniza 34 CP şi o unitate electrică cu două motoare montate pe roţi, de 10kW /14 CP. Şoferul unui model Opel Twin avea o poziţie centrală în faţă, iar trei scaune pentru pasageri erau disponibile în spate. În 1995, Opel a introdus electro-mobilitatea în segmentul vehiculelor comerciale propunând conceptul Combo Plus, care avea două baterii de capacitate ridicată, cu sodiu/clorură de nichel care funcţionau în combinaţie cu un motor asincron, trifazat, de 45 kW.

Celule de hidrogen în testarea de zi cu zi: flote HydroGen fără emisii

În anul 2000, dezvoltarea celulelor de hidrogen Opel debuta cu Zafira HydroGen1. Celule de hidrogen furnizau energie electrică pentru un motor asincron trifazat care oferea 55 kW/75 CP şi un cuplu de 251 Nm. O baterie tampon oferea vârfurile de putere. În 2001, o flotă de 20 de modele HydroGen3 a fost testată de clienţii. Puterea a fost crescută la 60 kW/82 CP, oferind o viteză maximă de 160 km / h. În competiţia modelelor cu propulsie pe bază de hidrogen din 2004, două vehicule HydroGen3 au acoperit aproape 10.000 km în toată Europa, de la Hammerfest în Norvegia până la Lisabona în Portugalia. La volanul unui HydroGen3, Heinz-Harald Frentzen, pilotul de Grand Prix şi Opel DTM, a câştigat Raliul Monte Carlo din 2005 pentru maşinile cu propulsie alternativă.

Cea de-a patra generaţie de vehicule cu celule de hidrogen, HydroGen4, este, de asemenea, complet lipsită de emisii, doar vaporii de apă ieşind din evacuare. Sistemul format din 440 de celule conectate în serie, în care hidrogenul reacţionează cu oxigenul din aer, este responsabil pentru conducerea ecologică. Nu există combustie, ci o reacţie electrochimică care generează electricitate. În acest fel, este posibilă o putere continuă de 73 kW/100 CP şi o putere maximă de 94 kW/128 CP. Începând cu 2008, o flotă de vehicule HydroGen4 a fost testată pentru a demonstra utilizarea de zi cu zi într-un proiect sponsorizat de Ministerul Federal al Transporturilor – Parteneriatul pentru Energie Curată (CEP) – la Berlin şi mai târziu şi în regiunile Hamburg, Baden-Württemberg, Rhine-Westphalia de nord şi Hesse.

Opel Ampera cu autonomie extinsă şi Opel Ampera-e

Concomitent cu dezvoltarea unora dintre tehnologille detaliate mai sus, Opel a urmărit şi dezvoltarea vehiculelor propulsate de baterii şi a debutat cu conceptul inovativ Flextreme la IAA 2007 din Frankfurt, care prezenta propulsia electrică cu autonomie extinsă Voltec. Conceptul Flextreme GT/E, prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 2010 a demonstrat modul în care acest sistem poate fi integrat şi într-o maşină de dimensiuni medii.

Unitatea electrică cu autonomie extinsă a ajuns în producţia de serie în 2011 prin modelul Opel Ampera, prima maşină electrică pentru patru persoane potrivită pentru utilizarea de zi cu zi. Energia pentru distanţe cuprinse între 40 şi 80 de kilometri (în funcţie de condiţiile de conducere) a fost furnizată de bateria litiu-ion de 16 kWh, care alimenta motorul electric de 111 kW/150 CP. Ori de câte ori nivelul de încărcare a bateriei atinge un minim definit, motorul pe benzină de 63 kW/86 CP porneşte automat şi pune în funcţiune un generator pentru a alimenta motorul electric. Acest tip de alimentare continuă de energie asigură o conducere fără griji – fără staţie de încărcare, pentru distanţe de câteva sute de kilometri. Ampera a fost concepută înaintea timpului său şi a primit premiul „European Car of the Year 2012”.

Opel Ampera-e a urmat în 2016/2017. Cu o autonomie electrică în premieră de 423 de kilometri (WLTP), Ampera-e a debutat ca un campion al autonomiei electrice la Salonul Auto de la Paris. Întrucât bateriile sunt montate în plan plat, cu un design în pardoseală, Ampera-e oferă spaţiu pentru cinci pasageri şi un portbagaj cu capacitatea unui model de clasă compactă cu cinci uşi (381 litri). Ampera-e demonstrează, de asemenea, cum mobilitatea electrică şi plăcerea de a conduce pot forma o singură unitate, deoarece cuplul maxim de 360 ​​Nm asigură valori impresionante de acceleraţie şi elasticitate. Puterea motorului electric este de 150 kW/204 CP. Maşina compactă accelerează de la zero la 50 km/h în doar 3,2 secunde şi iar de la 80 la 120 km/h în 4,5 secunde.

Primele modele Corsa-e şi Grandland X hibrid plug-in tocmai îşi fac apariţia pe drumurile europene. Modelul electric Opel Vivaro şi versiunea electrică a noului Mokka X vor fi lansate în cursul acestui ani, în timp ce Combo-e, Zafira-e Life şi succesorul modelului Astra vor debuta în în 2021. Toate modelele Opel – autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare – vor avea o variantă electrică până în 2024.

Imaginidin aceeasi galerie

Distribuieimaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Lees Verder

Plaats een reactie